Programul Operațional Regional Uniunea Europeană Guvernul României Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Județul Maramureș Instrumente Structurale

Instalații tradiţionale țărănești din lemn

Instalațiile de tehnică țărănească, dintre care morile, vâltorile, piuele, horinciile, batozele acționate de apă, gaterele de tăiat lemn, dovedesc iscusința tehnică, inventivitatea şi ingeniozitatea țăranilor. Încă din Evul Mediu, locuitorii de aici au trebuit să-și rezolve toate cele necesare traiului zilnic în hotarele satului lor, folosind resurse locale, în cazul de față lemnul și forța apei. Asemenea instalații de tehnică țărănească se găsesc în fiecare sat din Maramureş, dar mai ales în satele de pe Valea Cosăului.

„Teara” (războiul de țesut) se pune pe timp de iarnă și se țese, timp de o lună ori două, o cergă mare, mițoasă, în „vergi” (cu dungi), în „crengi” (cu motive geometrice), ori cu „ruje” (flori). Dar după ce s-a terminat de țesut, nu e gata! Trebuie dusă la râu și spălată, ca să se îndese. Nu se spală, însă, cergi ori covoare la râu pe pietre, așa cum se spălau, mai demult, rufele. Țesăturile sunt prea mari. De aceea, s-au făcut vâltori din lemn la marginea râurilor. Apa e ghidată în jgheaburi să cadă în vâltoareunde învârte ore în șir cerga ori țolul. Vâltorile sunt cele mai vechi instalații țărănești care exploatează energia râului. Sunt făcute din scânduri din lemn așezate în formă conică și prinse între ele cu nuiele.

Vâltorile fac parte, de obicei, din complexe de instalații tehnice şi deseori  în aceeași locație se găsesc și mori de apă. Prea mult grâu și porumb nu se cultiva  în Maramureș, pentru că nu era pământ potrivit pentru mari suprafețe agricole. Dar cât crește, ori cât se cumpără, trebuie, tot, dus la moară și măcinat. La moară se face făină bună de pâine, ori făină de mămăligă aurie. Cele două pietre mari care macină sunt acționate de apă. Se spune că cea mai bună mămăligă este făcută din făina măcinată la moară pe apă, pentru că aici făina se macină domol, în ritmul apei ce învârte roata morii continuu. Tot la moară se adună oamenii, mai ales primăvara, când se macină. Moara este un important loc de întâlnire a întregii comunități. Oamenii stau și își așteptă rândul la moară și între timp povestesc.

Acționate de forța apei sunt și gaterele, cele care taie lemnul și îl pregătesc pentru construcția caselor.

Tot apa mişcă şi piuele, cu ciocanele lor de lemn care bat țesăturile din lână într-un ritm constant. Așa se face postavul din care, mai apoi, se pregătesc „gubele”, hainele groase de iarnă, ori sumanele, dar chiar și „pănura” (postavul) pentru cioareci și pentru pieptare. Fără piue ar dispărea cu totul piesele acestea de port popular. Atâta vreme cât ele mai sunt funcționale, înseamnă că oamenii se îmbracă în portul tradițional local.

Apa din râuri e harnică, ea face să se învârtă roțile morilor, cergile în vâltori şi să se bată pănura. Tot apa răcorește într-o zi călduroasă de vară, când mai vezi copii scăldându-se în râu.

Iar „horinca” (tăria locului) arde și se face cu caznă. La horincii, focul întreținut continuu face să fiarbă fructele din cazanele de alamă, să iasă aburi prin alambicuri și, răcorite de apă, să devină lichidul ce arde gâtlejul, numai bine pregătit „să horească”, adică să cânte cu foc și cu dor. Apa râurilor Mara și Cosău ajută să iasă bună horinca de prune, mere sau de pere, după cum se fac poamele vara.

Ţăranii care pun pe loturile înguste de pământ de pe lângă sat cereale (grâu rar astăzi, ovăz, ori secară),  le duc toamna la batoză pentru a fi treierate. Batoza este acționată tot de apă iar grăunțele separate aici sunt folosite, apoi, pentru hrana animalelor.

Pentru a vedea instalațiile de tehnică țărănească, turiştii pot urma  pe jos, sau cu bicicleta, drumul județean pe valea Cosăului. Instalaţii care funcţionează sunt în Budești la numerele 820, 801, 888, sau în Sârbi la numerele 173, 185, 215, 329. În satul Sârbi, la nr. 181, pe marginea drumului, se poate vedea o batoză încă funcțională, de la începutul secolului trecut. Tot aici avem un complex de instalații de tehnică țărănească acționate de forța apei, cu moară, piuă, vâltoare, horincie, în proprietatea familiei Gheorghe și Irina Opriș.

67483 de vizitatori în total Hartă site Condiţii de utilizare RSS
www.inforegio.ro Investim în viitorul tãu! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã.

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

 

© 2012-2013 MARA COSĂU. Toate documentele și fotografiile sunt proprietatea Consiliului Județean Maramureș.