Tânjaua de pe Mara
De Sânjorz (Sf. Gheorghe, 23 aprilie), când se spune că se deschid cerurile, la Hoteni s-a desfăşurat mult timp cea mai frumoasă sărbătoare de primăvară, numită de localnici Tânjaua, obicei mutat acum în prima sau a doua săptămână a lunii mai. Tânjaua este un simbol al prețuirii hărniciei ţărăneşti. Oamenii sărbătoresc cel mai harnic om în sat, cel care a ieșit primul la arat. El este cinstit de întreg satul pentru că este cel dintâi la muncile agricole de primăvară.
Acest obicei era prezent pe vremuri în întreg Maramureșul, dar și în alte zone din Transilvania, atestat fiind încă din secolul al XIV-lea. Astăzi, obiceiul este păstrat în festivalul Tânjaua de pe Mara în satul Hoteni, în obiceiul Udătoriul la Șurdești în Țara Chioarului din vecini şi în obiceiul Plugarului în satele din Țara Făgărașului. Festivalul Tânjaua de pe Mara sau Tânjaua hotenarilor este pregătit îndelung. Feciorii pregătesc tileguțe trase de juguri („tânjele”), pe care le împodobesc cu ramuri de mesteacăn înverzite, panglici și ștergare colorate.
Se adună cu toții la casa sărbătoritului unde se înșiruie tânjelele, putând ajunge până la zece-optsprezece juguri sau chiar mai multe. În gospodăria celui sărbătorit, feciorii sunt primiți cu muzică și mâncare. Gazda înfige în pământ o secure, gest simbolic, prin care se protejează satul de furtuni mari. Mai apoi se pornește alaiul spre cel mai apropiat râu. Acolo sărbătoritul este udat, ca să fie un an bogat. Până a ajunge, însă, la râu, el încearcă să ajungă primul la o apă dar nu reuşesşte, pentru că e bine păzit de un „pogonici”.
După ce este udat, ca să fie „noroc și bucate la vară / Și rând bun în țară”, se udă și fetele, iar apoi se merge înapoi la casa sărbătoritului, unde se petrece până seara târziu. De mai bine de patruzeci de ani, obiceiul Tânjaua de pe Mara se continuă cu un spectacol public de cântece și dansuri populare din zonă. Acest festival este cel mai bun prilej de a întâlni oameni deschiși și de a cunoaște spiritul locului.
